Vezica plină doare

Imperiozitatea Urgency - senzaţia persistentă de a vrea să urineze, acompaniată de frica de a pierde urină.

Durerea - senzaţia dureroasă în timpul umplerii vezicale nu apare decât în cazuri patologice. Sensibilitatea alterată a vezicii poate fi clasificată în: crescută hipersenzitivă - când FDV apare rapid ml şi persistă până la NDV, limitând capacitatea vezicii la nl; redusă - când FDV apare tardiv ca şi NDV; pacientul nu prezintă SDV şi nici imperiozitate; absentă - apare în cazul unei patologii neurologice cum ar fi meningomielocelul sau traumatismul vertebromedular.

Activitatea detrusorului: În timpul umplerii vezicale, aceasta poate fi normală sau crescută. Detrusorul se destinde, permiţând umplerea fără variaţii de presiune intravezicală; crescută - detrusor hiperactiv - în timpul fazei de umplere, detrusorul are contracţii neinhibate, ce nu pot fi suprimate. Este denumită detrusor instabil la pacienţii fără afectare neurologică şi detrusor hiper-reflex la cei cu antecedente neurologice.

Aceste contracţii pot fi spontane sau pot apărea în anumite circumstanţe schimbarea poziţiei, spălatul mâinilor, soneria telefonului ce trebuie realizate, pe cât posibil, în momentul cistometriei. O complianţă redusă poate fi determinată de o rată prea mare de umplere; verificarea acestei posibilităţi se face prin oprirea procedurii pentru două minute şi reluarea umplerii cu o rată mult mai mică.

Detrusorul cu complianţă mare şi capacitate mare nu poate fi catalogat ca detrusor hipoton la cistometria de umplere, vezica plină doare fiind un diagnostic stabilit de proba debit - presiune.

Revista care te menține sănătos

Funcţia uretrală în timpul umplerii: În timpul fazei de umplere vezicală, mecanismul de închidere uretrală poate fi normal sau incompetent. Mecanism normal de închidere uretrală - este stabilit atunci când presiunea de închidere este pozitivă, chiar şi în momentele de creştere a presiunii abdominale 1.

Mecanism incompetent de închidere uretrală - este definit ca pierderea de urină în absenţa contracţiei detrusorului.

Se pot deosebi două entităţi: incontinenţă de efort - definită ca pierderea de vezica plină doare prin creşterea presiunii vezicale la valori mai mari decât presiunea de închidere uretrală în absenţa unei contracţii a detrusorului; instabilitatea uretrală - reprezintă o variaţie mai mare de 15 cm H2O în presiunea maximă de închidere uretrală; poate fi o cauză rară de incontinenţă.

Capacitatea vezicală: ICS foloseşte următorii termeni pentru a aprecia capacitatea vezicală: Capacitatea cistometrică maximă - reprezintă volumul la care pacientul simte vezica plină doare nu mai poate amâna micţiunea; este un parametru dificil de apreciat în cazul în care pacientul are o sensibilitate vezicală redusă sau absentă, investigatorul recurgând în acest caz la datele din calendarul micţional.

Capacitatea funcţională a vezicii - reprezintă volumul urinat şi este apreciată folosind calendarul micţional pe care pacientul îl completează înainte de orice probă urodinamică.

Capacitatea vezicală maximă - este determinată cu pacientul anesteziat. Poate fi diferită de capacitatea funcţională, mai ales în cazurile de detrusor instabil. Cistometria micţională studiul debit-presiune Studiul debit-presiune este esenţial pentru a realiza o clasificare funcţională corectă a tulburărilor de micţiune.

Cistita interstitiala: nu ignorati durerea pelvina

În timpul unei probe debit-presiune, presiunea intravezicală şi debitul urinar sunt măsurate în dinamică, folosindu-se următoarele noţiuni: presiunea premicţională - reprezintă presiunea măsurată imediat înaintea declanşării contracţiei izovolumetrice; timpul de deschidere - reprezintă timpul scurs de la creşterea iniţială a presiunii detrusorului până la apariţia jetului; presiunea de deschidere - este presiunea înregistrată în momentul apariţiei jetului înregistrat ca debut al debitului ; presiunea micţională maximă - este presiunea maximă înregistrată în timpul micţiunii; presiunea la debit maxim - este presiunea înregistrată în momentul debitului maxim; presiunea de contracţie la debit maxim - reprezintă diferenţa dintre presiunea la debit maxim şi presiunea premicţională; perioada post-contracţie - descrie eventualele creşteri ale presiunii după terminarea micţiunii.

Tehnica efectuării cistometriei micţionale Orice cistometrie micţională este precedată de cistometria de umplere. În cazul în care este planificat şi studiul micţional, pacientul va efectua înainte o uroflowmetrie free-flow al cărei rezultat va fi comparat cu debitul obţinut la micţiunea cu cateter uretro-vezical. După încheierea umplerii vezicale, determinată sau de senzaţia pacientului, sau la volumul rezultat din orarul frecvenţă - volum, se retrage cateterul vezica plină doare umplere dacă s-au folosit două catetere şi îi este indicat pacientului să înceapă micţiunea respectându-se intimitatea pacientului şi poziţia în care urinează în mod vezica plină doare.

Durere vezica

Interpretarea cistometriei micţionale se face urmărind activitatea detrusorului şi funcţia uretrală. Activitatea detrusorului Poate fi clasificată astfel: normal - când detrusorul prin contracţie goleşte vezica cu un debit normal; hipoactiv - când contracţia detrusorului este insuficientă pentru a goli vezica sau o goleşte cu debit scăzut. Valoarea diagnosticului prin această metodă scade în cazul în care există obstrucţie subvezicală. Incapacitatea detrusorului de a goli vezica şi a obţine un debit normal nu reprezintă obligatoriu alterarea contractilităţii.

În acest caz se poate face următorul test: în timpul micţiunii, atunci când investigatorul crede că s-a ajuns la Qmax, îi cere pacientului să oprească micţiunea; detrusorul nu este inhibat imediat şi se va obţine o contracţie izovolumetrică ce va creşte presiunea vezicală. Presiunea detrusorului în acest moment, notată cu p. Activitatea uretrală În remedii pentru prostatita la barbati micţiunii, aceasta poate fi normală sau obstructivă.

Pietrele la colecist: tot ce trebuie sa stii despre aceasta afectiune si cum se poate trata

Normală - când uretra este complet relaxată în timpul micţiunii. Obstructivă - vezica plină doare se datorează unei obstrucţii mecanice, sfincterul este complet relaxat, însă micţiunea se face cu presiuni mari, fără variaţii; când se datorează unei uretre hiperactive disinergie vezico-sfincterianăpresiunea intravezicală are fluctuaţii mari.

Artefacte ale cistometriei Pot fi determinate de factori psihologici, fiziologici sau tehnici. Factorii psihologici nu pot fi ignoraţi, oricâte eforturi s-ar face pentru ca pacientul să fie relaxat.

Șase ritualuri pentru îndeplinirea dorințelor, cu Lidia Fecioru: Din prima atrage bogăția

Aparatura care îl înconjoară şi bineînţeles cateterele vor determina artefacte care, în funcţie de sensibilitatea fiecărui pacient, vor avea un impact variabil asupra investigaţiei. De aceea nu trebuie uitat că această investigaţie are rolul de a reface simptomele pe care le acuză pacientul şi întotdeauna la sfârşitul investigaţiei trebuie să obţinem de la pacient confirmarea că proba a fost reprezentativă pentru simptomele sale.

Factorii fiziologici care determină artefacte pot fi contracţiile rectale, care sunt greu de prevenit şi pot fi evitate doar la cei cu o ampulă rectală plină, vezica plină doare clismă prealabilă şi contracţia abdominală în timpul micţiunii 1, Pentru a evalua dacă aceasta este o obişnuinţă a pacientului sau o necesitate trebuie reţinut faptul că în caz de obstrucţie contracţia abdominală nu determină creşterea debitului. Factorii tehnici ţin de viteza şi volumul de umplere, de catetere care pot aluneca în timpul investigaţiei şi de corectitudinea pregătirii acestora.

O viteză de umplere prea mare va determina contracţii neinhibate, care vor dispărea la oprirea, pentru moment, a pompei şi la continuarea umplerii cu o viteză mai mică.

Revista care te menține sănătos

O umplere excesivă a vezicii va determina un debit redus, aceasta putând fi evitată prin evaluarea calendarului micţional al pacientului. Corectitudinea poziţionării cateterelor şi a golirii de bule de gaz a acestora este controlată permanent prin urmărirea simultaneităţii undelor determinate de tuse.

Teste neurofiziologice EMG Există două situaţii în care testele neurofiziologice au rol în diagnostic: Pacientele vezica plină doare dificultăţi la micţiune sau cu retenţie la care electromiografia EMG sfincterului evidenţiază o activitate electrică anormală sfincteriană.

La copiii cu disfuncţii micţionale, evidenţierea prin EMG a unei activităţi anormale a planşeului pelvin în timpul micţiunii stabileşte orientarea către o terapie a relaxării pelvine.

Utilizarea datelor urodinamice în practica clinică la pacientele cu vezica plină doare urinare În cazul prezenţei prolapsului organelor pelvine, studiul urodinamic debit - presiune este considerat important în a aprecia cauza disfuncţiei micţionale retenţiei postoperatorii.

Studiul preoperator poate evalua contractilitatea detrusorului şi o poate încadra în una din cele cinci clase vezica plină doare contractilitate Schafer. După operaţia de corectare a prolapsului, reziduul post-micţional creşte semnificativ 3dar revine la normal după prima lună, în cazul în care contractilitatea detrusorului este alterată.

În cazul în care reziduul post-micţional vezical nu scade după o lună, apare întrebarea dacă detrusorul hipocontractil este cauza acestei retenţii sau obstrucţia subvezicală, urmarea unui obstacol creat intraoperator. Existenţa unei probe urodinamice preoperatorii care să evalueze contractilitatea detrusorului ajută la diagnosticul etiologic al retenţiei cronice postoperatorii 3.

În cazul simptomelor de vezică hiperactivă este recunoscut faptul că în multe cazuri acestea se ameliorează sau dispar după cura prolapsului. Studii clinice bazate pe probe urodinamice au arătat că simptomele polachiiurie şi imperiozitate micţională dispar în cazul pacientelor care nu au contracţii hiperactive, detrusor hiperactiv demonstrat urodinamic şi nu dispar în cazul celor care au contracţii demonstrate în timpul umplerii vezicale, la cistometria de umplere 3.

Digesu şi coautorii 4 au tratamentul prostatitei gonoreice în un studiu pe 3.

Restul asociau simptome de vezică hiperactivă sau simptome de evacuare alterată, la care probele urodinamice aduc date importante în clarificarea preoperatorie a simptomatologiei şi diagnosticului. Un alt studiu a reevaluat retrospectiv valoarea probelor urodinamice efectuate înaintea operaţiilor pentru cura IUE 5.

Au fost evaluate rezultatele urodinamice ale unui lot de 2. Concluzii Vezica plină doare urodinamice sunt necesare pentru clarificarea etiologică a simptomelor pacientelor atunci când la simptomele de IUE vezica plină doare adaugă alte simptome, mai ales cele de evacuare vezicală, jet slab, întrerupt, reziduu post-micţional.

Investigarea acestor simptome este şi mai importantă în cazul pacientelor cu prolaps. O altă categorie de paciente care necesită investigarea urodinamică a simptomelor lor urinare sunt cele cu antecedente neurologice, boala Parkinson, scleroză multiplă, accident vascular cerebral, diabet zaharat cu neuropatie, spina bifida, mielomeningocel, traumatisme sau tumori vertebrale care au vezică neurologică 6,7. Bibliografie Paul Abrams and al.

The standardization of Terminology of Lower Urinary Tract function. NeuroUrology and Urodynamics. Sterling, Norman R. Zinner, Philip van Kerrebroeck. Incontinence and detrusor dysfunction associated with pelvic organ prolapse: clinical value of preoperative urodynamic evaluation. Int Urogynecol J — G.

Urology —, Neurourology and Urodynamics Urodinamica si Neuro Urologie; Fundamente, tehnici, aplicatii. Calomfirescu, A. Incontinenta urinara. Ghid de terapie şi tratament. Calomfiresc, V. Ambert, A. Articole din ediţiile anterioare Sacrocolpopexia — avantaje şi dezavantaje între abordul abdominal şi cel laparoscopic.

Sinteză sistematică şi metaanaliză Șef de lucrări dr. În urma creşterii incidenţei, au fost dezvoltate diferite te Prolapsul genital are o pre­va­len­­ţă de aproxi Radu, Mihaela Boț, C.

Oprescu, A. Cimpu, Răzvan Petca Scopul nostru este acela de a raporta rezultatele preliminare ale plasării transvaginale a unei benzi de polipropilenă în 4 braţe la paciente cu pr